D'ale avocatilor » Articole marcate ca 'drept'

Dreptul de a face recurs (partea finala)

Am castigat!

Titlul mesajului merita mai mult o scriere de genul “am castigaaaaaaaaaaaaaaat!!!!!!!!!!”.

Ce bucurie, am invins!

Mi-am revendicat dreptul in justitie si, chiar daca mi s-a spus : “asa ceva nu s-a mai intalnit” – afirmatie urmata, aproape firesc, de respingerea cererii, am reusit sa conving instanta din recurs.

Adevarat!

Concluziile bazate, in primul rand, pe textul de procedura, au fost ascultate cu atentie de toti membrii completului de judecata. Faptul ca nu s-a mai judecat inainte o cerere asemenatoare a constituit, probabil, o provocare pentru cei trei magistrati.

Solutia din recurs este cat se poate de bine argumentata, cu referiri repetate la textele de lege invocate de mine la instanta de fond (neglijate atunci in totalitate).

De ce a trebuit sa-mi fie teama ca nu voi reusi? Probabil ca si din cauza experientelor dinainte. Am aproape tot timpul temerea ca aleatoriul domina justitia.

Se poate sa ai castig de cauza sau sa pierzi un proces, in functie de multe criterii care nu ar avea ce cauta in adevarata JUSTITIE.

Incerc o enumerare, fara sa fac si un clasament (niciodata nu stii ce anume te-a lovit!), astfel, pun in calcul: dispozitia judecatorului din momentul discutarii probatoriului, dispozitia judecatorului din ziua cand se audiaza martorii, dispozitia judecatorului din ziua judecatii, oboseala pe care o resimte sau nu judecatorul in raport de numarul de cause repartizate pe sedinta, timpul acordat pronuntarii, teama sau curajul de a da o solutie proprie, si multe altele, caci lista ar putea continua.

In recursul de care vorbeam mai devreme: “am castigaaaaaaaaaaaat!!!!!!!!!!”. Judecatorii nu au fost nici grabiti, nici lipsiti de rabdare si nici lipsiti de curaj sa pronunte o hotarare buna.

Pastrez pentru mine bucuria reusitei si, totodata, ma felicit ca “am nimerit un complet bun!”.

Felicitari!

Dreptul de a face recurs

Stiti cum mi l-am castigat ? Pai sa va expun ceva placut ochilor tehnici :)

Ajungand la registratura (partea de pana la registratura nu e relevanta) mi s-a spus: “asa ceva n-am mai vazut!”.  Calculatorul nu a putut fixa un termen pentru ca nu a fost “setat pentru asa ceva”. Hmm.

“Veniti maine, dupa ce Presedintele va analiza cererea si va fixa un termen”. Ok, zis si facut. A doua zi mi s-a comunicat termenul. Cel putin “nevoia” urgentei a fost respectata. Sa ma bucur ?!  

Acel “asa ceva” incurcat este, de fapt, o simpla cerere de institure a masurii asiguratorii. Fondul fiind un litigiu de munca, ma aflam in fata instantei “de munca”. Muncitoare instanta ! De aici mi s-au tras si toate problemele…”Care probleme?”. Le-as scrie cu “liniuta”, da’ nu cred ca merita efortul. Mai pe scurt:

Am fost nevoita sa deduc ca nimeni inaintea mea nu a mai cerut sa se asigure pentru solvabilitatea debitorului la executarea viitoare, prin instituirea vestitului (de acum) “asa ceva” – masura asiguratorie. Ambele parti au fost citate (?!), desi procedura spune ca judecata are loc fara citare… Da’ la ce ne mai trebuie procedura? Facem noi procedura, la fel cum facem cu prioritatea de dreapta, in Bucuresti.

La primul termen completul s-a considerat necompetent. De ce? Pentru ca nu este completul la care s-a inregistrat fondul ! Ei as ! Cuminte, am luat la cunostinta un nou termen… A mai trecut o saptamana, dupa care m-am lovit de exprimarea tehnica a instantei: “gresit am fost sesizati cu aceasta cerere, intrucat si primul complet ar fi putut judeca cererea”. Ping-pong curat, cu pastrarea serviciului.

Am incercat sa sustin cauza clientului. Mi s-a spus ca nu pot vorbi, pentru ca, de fapt, procesul se judeca in camera de consiliu, fara citare. Pardon, am primit citatie cu totii sa ne prezentam in sala! “Incalcam drepturile celeilalte parti daca va ascultam”, m-a “linistit” o voce de magistrat. Pai ori e alba, ori e neagra. Gri-ul nu convine. De aici, si concluzia, destul de logica: Nu am studiat aceleasi manuale de drept in scoala, sau, unii au studiat manuale cu pagini lipsa, rupte pentru fituici. Parca asa-mi mai explic lacunele lor in materie de drept :)

Probabil ca am cerut prea mult unei instante muncitoare “de munca”. Pe viitor ma voi gandi de doua ori, inainte sa cer “asa ceva“. Ca doar e un drept instituit prin lege, corect?

Dreptul de a face recurs ! Unde judecata va avea loc, de data asta, “cu citarea partilor”. O spune procedura ! Nu ? :)