„All the world’s a stage,
And all the men and women merely players;
They have their exits and their entrances,
And one man in his time plays many parts.”

Shakespeare

Imi aduc aminte de profesoara mea de engleza din scoala generala, cu adevart pasionata de Shakespeare, care ne citea cat putea de des operele sale. Citatul de mai sus mi-a ramas intiparit in minte dintr-un oarecare motiv, desi atunci nu reuseam sa patrund in profunzime intelesul cuvintelor. Astazi parca imi este mai clar, sau poate mai la indemana.

Da, oamenii sunt actori pe scena pe care o numim generic „viata”. Regizorul nu reusesc sa imi dau seama inca cine este. Variante sunt mai multe: Dumnezeu, soarta sau chiar oamenii care, atunci, joaca dublu rol.

Dar de fapt nu e vorba doar de dublu rol, caci un om pe parcursul vietii joaca chiar mai multe roluri. Te nasti, esti copil, apoi esti adolescent, devii sot sau sotie, mama sau tata, bunic sau bunica, unchi sau matusa. Dar esti si angajat sau director, elev sau profesor si lista poate continua.

Si atunci, printre atatea roluri…cine esti „tu” de fapt? V-ati pus vreodata intrebarea aceasta?

Poate suntem prea ocupati de problemele zilnice, de rutina, prea stresati sau poate doar ne este teama sa analizam si sa dam raspunsul la intrebarea de mai sus. Printre atatea roluri parca te pierzi si ajungi sa te identifici cu ceea ce reprezinta masca aferenta fiecarui personaj si astfel te indepartezi de „tine”.

Ce ar fi sa ne rezervam fiecare cateva minute pe zi, sa redescoperim cine suntem cu adevarat?